Fiice ale evei

asemeni bobului de strugur alb chemările voastre
sunt mereu voalate şi noi
de aceea vă spun fiice ale evei nu treziţi dragostea
până când nu vrea ea

trupurile voastre clepsidre unduitoare de patimi
vorbesc limba veche a odaliscelor
dar eu vă spun fiice ale evei nu stârniţi dragostea
până când nu vrea ea

cuvintele voastre ambrozie şi miere
sunt precum nada sirenelor amăgitoare
de aceea vă rog fiice ale evei nu zgândăriţi dragostea
până când nu vrea ea

lacuri sărate fierbinţi sau de gheaţă ochii voştri
ascund atlantide şi câmpii elizee
dar eu vă conjur fiice ale evei nu amăgiţi dragostea
până când nu vrea ea

Sisifică

tunelul e negru şi aerul ce mă-neacă la fel

picioarele înfăşate în frig mă susţin

încă merg

din când în când mă împiedic mai cad

dar adulmec lupeşte pământul mă ridic

şi o iau de la cap nu văd

nu ştiu de ce merg poate

în sângele meu e sisif încifrat

adulmec poteca şi o iau mereu de la cap

Delirium tremens

lăcuste uriașe
în camera jilavă ai mai rămas tu
hăituit de fantasme și goale sticlele tale
ochii îți sunt țesuți de paianjeni
gura uscată buzele scorojite
trupul îți tremură și sângele din venele tale
urlă sălbatic
cu capul în palme ai pășit într-o altă dimensiune
o lume în care monstrul din tine te strigă pe nume
lăcustele înaintează haotic spre tine și cresc
ți-e sete
camera ta se contorsionează continuu și plouă
spaima te ține chircit între sticle nu bei
dar lăcustele hulpave mușcă din tine
și cresc

Căutare

într-o zi m-am trezit şi n-am mai găsit lăngă mine iubirea
am pornit să o caut pe străzile amorţite ale oraşului
dar străzile nu ştiau nu auziseră de ea
am strigat-o în văi la răscruce de vânturi dar vânturile toate erau străine de ea
atunci am urcat în munţii de piatră am strigat m-am cântat
dar cremenea şi granitul mi-au zdrelit trupul şi au tăcut
fiindcă nu aveau cunoştinţă de ea
m-am oprit o clipă să-mi oblojesc rănile să le spăl în fluviu
timpul e fluviul năvalnic ce se revarsă şi fură şi duce şi duce
lângă el soarele mi-a dogorit pielea vântul de gheaţă
mi-a înăsprit chipul şi mi-a albit părul dar nimeni nu mai ştie
unde o fi sau dacă mai trăieşte iubirea mea