Dincolo

cred că dincolo de cuvinte
e o împărăţie nisipoasă ca un deşert
şi foarte fierbinte
acolo scorpionii şi şerpii vărgaţi
ies noaptea să numere
câte boabe cuprind în afunda lor tăcere
toate dunele
de necuvinte scurse spre Niciodatănimic
tărâmul acela atât de meschin
şi de vechi
încât au uitat de el dicţionarele
şi antropologic vorbind
în spirala noastră umană
înaintea cuvintelor nu-i mă gândesc
decât o rană
şi un urlet sălbatic până azi scrijelit
în calciul de peşteră-al craniilor
dincolo de cuvinte mă repet
nu-i nimic
decât nisipul clepsidrei de ceaţă
ce curge deşertic spre Niciodatănimic
numărat şi citit