Murire

când s-a născut era deosebită
înălţătoare puternică
cuceritoare
părea invincibilă

până când
a început să moară

murea la răstimpuri
din ce în ce mai mici
din ce în ce mai mici

dar

renăştea de fiecare dată
din propria-i cenuşă
şi deschidea larg aripile albastre
zbura
întodeauna la tine


apoi
într-o zi ca oricare alta
a căzut din nou
s-a chircit de durere
adânc în sufletul meu
agonizând

era atât de singură
atât de neajutorată şi mică
tot mai mică mai slabă
mai ştearsă

a murit
în cele din urmă
fără să mai renască

locul ei e acum gol

şi nici măcar nu-mi mai pasă

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DEFINIṬIE

Alma nu minte

maladie